joi, 23 decembrie 2010

Crăciunul în satul meu

Craciunul Copiilor
Iarna s-a înstăpânit peste întregul cuprins.Fulgi de argint azvârliți din cer par clopoței atârnați la săniuțele copiilor. Totul este o întindere tăcută și albă. Florile albe se ridică în văzduh.
Satul reînvie prin glasul zgomotos al piţărăilor; care pornesc cu colinda,de cum se face ziuă:
“Neața, neaţa lui Ajun,
Că’i mai bun a lu’ Crăciun,
Că’i cu miei, cu purcei,
Fuge baba după ei;

Puica neagră bagă’n sac,
Scoală nana, dă’mi colac,
Cât roata plugului,
Umple traista pruncului.

Daţi’ne nuci, că’s mai dulci,
Ba alune, că’s mai bune,
Drobu’ cât casa, colacu’ cât masa.”

Clinchetul dalb de zurgălăi a pus stăpanire pe tot satul. Vântul geme jalnic. La geamuri se impletesc colindele cu mirosul îmbietor de cozonaci. La marginea drumului, copacii par nişte fantome…parcă tremură mişcandu’şi ramurile... 
În zare se aude hohotul de răs al dragului nostru Moş Crăciun. Cu nasurile lipite de geam, copiii îl aşteaptă pe Moşu’. Mai dau o fugă până la bradul împodobit şi cu glas tare, îşi repetă colinda ce au învăţat’o pt Moşu’. Trebuie să vină şi pe la noi..
E o seară frumoasă, liniștită, una din acele dulci seri de iarnă în care simți o adevărată fericire să te lași în voia visurilor.
Frumos Crăciun o sa fie!...

sâmbătă, 11 decembrie 2010

George Bacovia - Ninge


De ce ninge?:)
Sus, în nori, când este foarte frig, vaporii se transformă în mici cristale de gheaţă.
Ele cresc şi se unesc unele cu altele şi, devenind mai grele, cad spre Pământ. Cristalele de gheaţă ale zăpezii au forme diferite, ca un desen care încântă privirea. Ele se pot vedea mai bine dacă sunt prinse din zbor pe o hârtie neagră şi privite printr'o lupă. Cu toate că par foarte uşori, fulgii de zapadă sunt prea grei pentru a mai putea rămâne sus, în nori. De aceea ei cad pe Pământ zburând prin aer. Dacă pământul este cald, cristalele de gheaţă se transformă în picături şi atunci ninge amestecat cu ploaie. Dacă pământul este rece, cristalele îsi păstrează forma de fulgi de zăpadă şi acoperă solul treptat, până ce îl învelesc complet cu o plapumă albă şi pufoasă.
Zăpada are grijă de sănătatea Pământului. Ea acoperă ca o plapumă culturile agricole. Este prietenul copiilor care nu se mai satură dându'se cu săniuța, făcând oameni de zăpadă sau chiar frecând obrajii colegilor de joacă.
[Compunere realizată de mine, când eram în clasa a IV-a] :D

duminică, 5 decembrie 2010

Legenda lui Mos Nicolae

Una din întâmplările care au stat la baza ființări mitului despre Mos Nicolae este povestea celor trei surori ajutate de Sfântul Nicolae.
Fetele aveau pețitori, dar nici una nu avea zestre, tatăl lor fiind foarte sărac. Din aceasta cauza nu puteau sa se mărite.
Episcopul Nicolae s’a gândit să le ajute. Când fata cea mare era gata de măritiș, Sfântul Nicolae a aruncat în casă, noaptea un sac cu aur.La fel a procedat și la măritișul fetei mijlocii.
Când a venit vremea măritișului pentru cea mica, tatăl lor s’a hotărât sa afle cine este binefăcătorul.
A rămas treaz, reușind să’l vadă pe Sfântul Nicolae cum aruncă sacul cu aur în casa.
Legenda spune ca Sfântul Nicolae s’a urcat pe acoperiș și a aruncat cel de’al treilea sac prin coşul de la sobă. Din coș, sacul “de zestre” a căzut într'o șosetă care era pusă la uscat.
Din această legendă s’a născut un obicei: de Sfântul Nicolae (6 decembrie) se pune o șosetă sau o gheată în care, copiilor cuminți li se vor pune cadouri.




PS. Sper ca ați fost cuminți ;))